Kinetoterapie
Serviciul central al clinicii: recuperare prin exercițiu individualizat, cu progresie controlată și reevaluări care confirmă că planul merge.
aprox. 60 min
Gleznă și picior
Cea mai frecventă accidentare sportivă și cea mai des tratată superficial. Recuperarea completă cere echilibru și control, nu doar dispariția umflăturii.
Entorsa de gleznă este una dintre cele mai frecvente accidentări, apărând în special la mișcări bruște sau greșite, cum ar fi o călcare strâmbă sau o răsucire a piciorului. E o întindere sau o ruptură, parțială ori totală, a ligamentelor care stabilizează glezna.
E și accidentarea cea mai des subestimată. Umflătura scade, mersul revine, iar cazul pare închis. În realitate, aproximativ o entorsă din trei lasă în urmă instabilitate care se manifestă luni sau ani mai târziu, pe teren neregulat sau la oboseală.
Chiar dacă entorsa trece aparent de la sine, tratamentul corect este esențial pentru a preveni instabilitatea cronică și recidivele. Kinetoterapia și fizioterapia ajută glezna să se vindece corect și să revină la funcția normală.
Partea care se sare cel mai des este antrenamentul proprioceptiv. O entorsă nu rupe doar ligamentul, ci și receptorii care îi spun creierului unde se află piciorul în spațiu. Forța se reface relativ ușor; semnalul acela se reantrenează separat, pe suprafețe instabile și în exerciții de echilibru. Fără etapa asta, glezna e puternică și tot cedează la următoarea călcare strâmbă.
Nu la dispariția durerii. Criteriile sunt măsurabile: amplitudine simetrică față de partea sănătoasă, forță comparabilă, echilibru pe un picior menținut și aterizări controlate. Pentru sportivi, testarea de revenire face parte din programul Return to Sport.
O entorsă tratată superficial poate deveni o problemă pe termen lung. Cu o abordare corectă, durerea dispare, mobilitatea revine, iar riscul de recidivă scade semnificativ.
Nu amâna consultul
Informațiile de pe această pagină sunt orientative și nu înlocuiesc un consult medical. Diagnosticul se stabilește la evaluare, de către un specialist.
Etapele se succed pe repere măsurate, nu pe numărul de ședințe bifate.
Protecție, gheață, compresie și ridicarea piciorului. Sprijinul se reia atât cât e tolerabil — imobilizarea totală prelungește recuperarea, nu o scurtează.
Exerciții de mobilitate și terapie manuală pentru reducerea inflamației și recuperarea amplitudinii. Flexia dorsală e prima care se pierde și cea mai importantă pentru un mers normal.
Întărim musculatura gambei și a labei piciorului, cu accent pe peronieri, mușchii care apără glezna la răsucire.
Exerciții pe suprafețe instabile, pentru refacerea echilibrului și a controlului. Entorsa strică semnalul pe care articulația îl trimite creierului, iar asta se reantrenează separat de forță.
Progresiv, cu exerciții funcționale specifice sportului: sărituri, aterizări, schimbări de direcție. Criteriile de revenire se testează, nu se estimează.
Serviciul central al clinicii: recuperare prin exercițiu individualizat, cu progresie controlată și reevaluări care confirmă că planul merge.
aprox. 60 min
Prima ședință, pentru orice caz de durere sau recuperare. Stabilește ce te limitează și care e planul, înainte de orice tratament.
aprox. 60 min
Intervenții pentru controlul durerii și al inflamației, ca zona să suporte exercițiul care aduce recuperarea propriu-zisă.
aprox. 45-60 min
Programe de 6 până la 12 săptămâni pentru revenirea în sport după accidentare, cu criterii testate în loc de estimări.
6-12 săptămâni
Testare de mișcare pentru sportivi și persoane active, fără o durere acută. Găsește limitările și asimetriile înainte să se transforme în accidentare.
aprox. 60-75 min
O entorsă ușoară permite mers normal în una-două săptămâni, dar controlul complet revine în șase până la opt. Diferența dintre cele două momente e exact intervalul în care se produc majoritatea recidivelor.
De obicei pentru că vindecarea ligamentului s-a produs, dar controlul nu s-a reantrenat. Articulația e stabilă mecanic și instabilă funcțional. Se rezolvă cu lucru proprioceptiv și forță, nu cu odihnă suplimentară.
Nu. Există criterii clinice clare care spun când e nevoie: durere pe os la palpare și imposibilitatea de a face patru pași. În lipsa lor, radiografia nu schimbă tratamentul.
Ajută pe termen scurt, la revenirea în sport și pe teren cu risc. Folosită luni întregi în locul antrenamentului de stabilitate, întreține slăbiciunea pe care ar trebui să o compenseze.
Ne spui ce te limitează, îți spunem ce urmează și cât durează.